miercuri, 7 decembrie 2011

Prima ora de fizica

Eram cu totii curiosi cum arata laboratorul de fizica de la liceu dar si cine ne va invata aceasta stiinta .Intr-un final am ajuns in laborator iar acolo ne astepta domnul profesor . Am facut prezentarile dupa care dansul ne-a explicat despre tot ceea ce se afla in acel laborator , erau lucruri foarte interesante . Timpul a trecut asa de repede incat nici nu ne-am dat seama si bineinteles a trebuit sa incheiem discutiile .

marți, 6 decembrie 2011

Luneta

luneta


Luneta este un instrument optic alcătuit din mai multe lentile folosit la observarea obiectelor în depărtate.
Ca orice instrument optic în care privim direct, luneta deviază razele de lumină paralele care sosesc de la obiect, acestea fiind focalizate pe retina ochiului observatorului. Cu cât această schimare de direcție (unghi) a razelor paralele prin sistemul lenticular al lunetei este mai mare, în același raport crește imaginea obiectului vizat în lunetă, și cu cât densitatea razelor de lumină ajunse pe retină e mai mare, cu atât imaginea va fi mai luminoasă.

Luneta astronomică

Luneta astronomică este un aparat optic, care are rolul de a mări unghiul sub care se vede un obiect îndepărtat, astfel încât să se distingă mai multe detalii ale acestuia.
Este un sistem optic afocal (telescopic), având distan
ța focală infinită.
Luneta este compusă din două elemente optice convergente centrate: obiectivul
și ocularul, astfel montate încât focarul imagine al obiectivului (F') să coincidă cu focarul obiect (-F) al ocularului.
Pentru determinarea grosismentului lunetelor se folose
ște un simplu aparat optic dinametrul.

Lunete terestre

 

  • Lunetele militare
  • Lunete pentru biologi (Ornithologie) și vânători)
  • Binoclul are un sistem de prisme de refracție cu focar mai scurt ca luneta, dar oferă o imagine mai largă și profundă, vizarea fiind făcută cu amândoi ochii.
  • Luneta lui Kepler este monoculară, are un focar mai scurt dar care, în comaprație cu luneta astronomică, realizează o imagine de perspectivă.

Lunete cu lentile și telescoape cu oglindă

Pot fi folosite cu scop vizual sau și fotografic.
  • O imagine vizuală este realizată prin zare directă cu ochiul. În astronomie, aceasta se face numai cu un ocular, deoarece binoclurile nu sunt adecvate pentru depărtări astronomice. Imaginile astronomice au de aceea o perspectivă redusă.

Mărirea imaginilor

Aici este prezentat modul de funcționare a lunetei lui Kepler:
  • Obiectivul (1) produce o imagine reală și răsturnată (5) a obiectului (4), situat departe de observator.
  • Prin lentila ocularului (2) lumina ajunge la ochi (3), care vede o imagine virtuală mărită (6).
  • Mărirea imaginii depinde de distanța focală a lentilei obiectivului și ocularului.

miercuri, 30 noiembrie 2011

Telescopul

telescopul
Telescopul (din greacă: tele = departe, skopein = a cerceta, a examina) este un instrument care colectează lumina de la un obiect îndepărtat, se concentrează într-un punct (numit focar), și produce o imagine mărită. Deși se indică cu termenul "telescop", de obicei, telescopul optic, care operează în frecvențele luminii vizibile, există, de asemenea, telescoape sensibile la alte frecvențe ale spectrului electromagnetic. După principiul de funcționare există două tipuri principale de telescoape optice: reflector și refractor. În telescopul reflector imaginea observată este reflectată de o oglindă intr-un sistem de prisme si apoi la o lentilă ocular, așezata de obicei pe partea laterală a instrumentului. În telescopul refractor se folosește refracția în lentile.
Nașterea telescopului refractor este de obicei atribuitǎ lui Galileo Galilei, care a arătat prima aplicație în Veneția în 1609. De fapt, primele lentile au fost construite în 1607 de către artizani olandezi care le-au aplicat instrumentelor rudimentare cu putere de rezoluție foarte mică. Proprietățile lentilelor, oricum, erau cunoscute de ceva timp și trebuie să fie atribuit lui Galileo meritul de îmbunătățire și prima utilizare astronomică. Deși se pare că primul telescop a fost construit în 1608 de către danezul Hans Lipperhey (circa 1570-1619): era unul reflector.
Atmosfera Pământului absoarbe majoritatea radiației electromagnetice din spațiu, cu excepția luminii vizibile și undelor radio. Din acest motiv, observația de la sol este limitată la utilizarea de telescoape optice și de telescoape radio. Primele sunt plasate de preferință în locuri înalte sau izolate (munți, deșerturi, ...) cu scopul de a reduce influența turbulențelor atmosferice și a poluării luminoase.
Pentru observarea în benzile rămase ale spectrului electromagnetic (microunde, infraroșu, ultraviolete, raze X, raze gamma), care sunt absorbite de atmosferǎ, sunt folosite aproape exclusiv telescoape orbitale ori situate în baloane aerostatice la altitudine mare.

              Telescopul optic

Telescopul optic formează imagini ale cerului relativ apropiate și mărește luminozitatea aparentă a aștrilor, permițând distingerea detaliilor și observarea a mult mai multor stele decât cu ochiul liber. Telescoapele optice sunt împǎrțite în douǎ categorii principale: telescoape reflectoare și telescoape refractoare.
Obiectivul telescopului reflector este constituit dintr-o oglindă (sau un sistem de oglinzi) de sticlă metalizată de formă paraboloidală, care poate atinge chiar și 11 m în diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau curbe, imaginea dată de obiectiv este îndreptată spre un ocular.
Telescoapele de refracție au 2 lentile: una mare, plasată în partea frontală și numită "obiectiv", care colectează lumina, și una mică în partea posterioară, "ocularul", care focalizează razele luminoase în ochiul observatorului. Acest telescop a fost utilizat de Galileo Galilei în anul 1609 pentru a privi Luna, pe care a văzut-o de 30 de ori mai aproape decât cu ochiul liber.
Obiectivele cu deschideri mari mai mult de doi metri sunt domeniu evident a telescoapelor care reflectă. Dupǎ o anumită dimensiune lentilele devin atât de scumpe și grele încât a fost, din punctul de vedere tehnic și economic, impracticabil de a le folosi.
Comparativ cu luneta astronomică , telescopul are ca avantaje:
Telescopul optic poate fi utilizat atât pentru observarea directă, cât și pentru cercetări fotografice sau spectroscopice .
La perfecționarea telescopului au contribuit, printre alții, Isaac Newton, Laurent Cassegrain, James Gilbert Baker, W. Herschel, J. Herschel, Foucault, Bernhard Schmidt, George Willis Ritchey, Henri Chrétien, Dmitry Dmitrievich Maksutov.
Telescopul optic cu cel mai mare obiectiv din lume, 10,4 metri, (august 2009) este Grantecan.

luni, 3 octombrie 2011

22.09.2011


1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Nume:Bodenciu C.










GPS

robinet










intrare










iesire










fantana










fantana





















Localizare

robinet
retea Beius









intrare
Valea Nimaiesti









iesire










fantana










fantana





















pH

robinet
7.2
7.3
7.5
7.7
7.4
7.4
7.7
7.5
7.7
7.5
intrare
7.6
7.6
7.6
7.3
7.3
7.4
7.4
7.2
7.1
7.1
iesire










fantana










fantana





















σ
(μS/cm)
robinet
280
290
290
290
290
290
300
290
290
290
intrare
235
230
240
220
220
230
210
190
230
200
iesire










fantana










fantana





















TDS
(mg/L)


robinet
130
140
130
140
140
140
140
130
140
140
intrare
110
110
110
100
100
100
100
80
110
90
iesire










fantana










fantana





















t
(°C)

robinet
22.7
20.4
18.4
18.6
14.7
14.8
17.6
15.3
16.4
16.9
intrare
18.4
18.1
18
17.6
17.5
17.3
16.4
16.8
16.8
16.7
iesire










fantana










fantana